Constantin LUPU este cercetătorul-artist al cărui nume este sinonim cu folclorul botoşănean. La doar câţiva ani după ce a fost înfiinţată „Casa Creaţiei Populare” (1968), tânărul absolvent de conservator a fost încadrat aici, în funcţia de „instructor-metodist cu probleme de muzică”. Alegerea destinului a fost definitivă, astfel că 38 de ani va activa în acelaşi loc, consecvent şi de neoprit. Pasiunea l-a făcut să se perinde prin dantela de sate şi cătune a botoşanilor, pentru recompunerea mitică a zestrei extra-istorice de cântece, jocuri şi doine româneşti.
În anul 1975, Constantin LUPU obţine licenţa în muzică şi, la solicitarea Comitetului Judeţean de Cultură Botoşani, este angajat la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare. A urmat treptele unei cariere muzicale de excepţie, fiind referent muzical, apoi dirijor şi, mai târziu, director, în aceeaşi instituţie.
Începând din anul 1977, urmează cursuri periodice de perfecţionare în domeniul folcloristicii şi dirijatului, cursuri organizate la nivel naţional, în Bucureşti, Iaşi, Vişeul de Sus, Piteşti, etc., având drept profesori-îndrumători reputaţi folclorişti, compozitori şi muzicieni: Emilia COMIŞEL, Constantin ARVINTE, Tudor JARDA, Ludovic PACEAG.
La Botoșani, Constantin LUPU a susținut timp de aproape 40 de ani o susținută și laborioasă activitate de cercetare, culegere, conservare și valorificare a folclorului muzical zonal, intrând în contact direct și promovând valoroși rapsozi populari, lăutari, interpreți vocali și instrumentiști.
După ce timp de o viață „a umblat pe dealuri și a cules cântece”, cum spunea însuși artistul, iată ce declara despre arealul folcloric studiat: „-Zona Botoșanilor este cu certitudine un adevărat leagăn al culturii tradiționale românești, fapt confirmat cu prisosință de legendarele personalități artistice de sorginte moldovenească.”
În anul 1977, Lupu înființează taraful tradițional Datina, acesta fiind gândit ca un corolar al vechilor tarafuri țărănești din Moldova, fiind alcătuit din 5 instrumentiști: vioară, fluier, cobză, braci și contrabas; scopul era, firește, valorificarea folclorului muzical zonal și, deasemenea, prezentarea scenică și cu rol demonstrativ a virtuților interpretative ale fiecărui instrument în parte.
Urmează, de-a lungul anilor, o intensă și fructuoasă activitate a tarafului Datina, prin participarea la numeroase festivaluri și concursuri folclorice, din țară și străinătate, încununate de importante premii și distincții. Turneele artistice au dus muzica populară botoșăneană în țări ca Rusia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Germania, Spania, Franța, Algeria, Maroc, Iordania, Iugoslavia, Finlanda, Danemarca, S.U.A.
După o perioadă de 3 ani de cercetare și documentare în teren, în județul Botoșani, cu o echipă condusă de către dr.Speranța RĂDULESCU, în anul 2007 apare în colecția „Etnophonie” un compact discintitulat „Muzici de sărbătoare ale evreilor din ținutul Botoșani”, cu un text de prezentare în română și engleză, disc realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene.
În planul lucrărilor tipărite, Constantin LUPU a contribuit la alcătuirea unei antologii corale – „De pe plai botoșănean”, și a două culegeri de folclor local, acestea avându-i ca autori pe reputații folcloriști ieșeni Pavel DELION și Dumitru CHIRIAC. Ca rod al activității de cercetare și culegere a folclorului muzical botoșănean, Editura Axa tipărește în anul 1996 prima colecție Constantin LUPU, intitulată „Din repertoriul formației Datina”, colecție ce cuprinde un număr de 81 de piese instrumentale locale, din repertoriul ocazional și neocazional.
În anul 1998 apare la aceeași Editură Axa prima ediție a culegerii de „Folclor muzical instrumental din județul Botoșani”, culegere realizată de Constantin LUPU și editată de Centrul Județean al Creației Populare Botoșani. Acest volum beneficiază de o prefață scrisă de către compozitorul Constantin Arvinte și însumează un număr de 202 piese instrumentale, grupate în Melodii de joc (176 piese) și Melodii ocazionale (26 piese). În anul 2008, la aniversarea a 40 de ani de la înființarea Centrului Județean al Creației Populare Botoșani, apare ediția revizuită și adăugită a cărții „Folclor muzical instrumental din județul Botoșani”, cuprinzând 300 de piese instrumentale.
Referent muzică, prof. Mirel AZAMFIREI